Il pantheon attraverso le generazioni fra tradizione e mobilità religiosa
Un caso particolare dalla Dacia Porolissensis
DOI:
https://doi.org/10.20318/arys.2025.9243Palabras clave:
Dacia romana, Ciumăfaia, Religione romana, VillaResumen
Questo articolo si propone di analizzare il pantheon religioso di una famiglia della provincia di Dacia. Nella villa rustica di Ciumăfaia, il proprietario - Aelius Iulius, veteranus ex centurione - eresse sei altari votivi dedicati esclusivamente a divinità greco-romane. Un ulteriore altare fu dedicato nello stesso luogo da Publius Aelius Maximus, figlio del veterano Aelius Iulius, a una divinità germanica venerata in particolare dai soldati delle truppe di stanza nella Germania Inferiore o reclutati nella zona. Si tratta di una famiglia con preferenze religiose diverse. Mentre il padre prediligeva il pantheon classico, le dediche votive del figlio si discostavano dalla tradizione familiare, facendo supporre che la familiarizzazione con le divinità germaniche fosse avvenuta mentre svolgeva militia equestris da qualche parte sul Reno. La diversità del pantheon religioso della famiglia apre una discussione sul destino individuale dei dedicanti in relazione alle divinità venerate, più specificamente alle divinità “ereditate” e “prese in prestito”, nel tentativo di definire dal particolare al generale alcuni aspetti specifici della religione provinciale.
Descargas
Referencias
Alexandrescu, Cristina G. (ed.) (2015). Cult and Votive Monuments in the Roman Provinces. Proceedings of the 13th International Colloquium on Roman Provincial Art Bucharest (Alba Iulia – Constanța, 27th of May – 3rd of June 2013) within the framework of Corpus Signorum Imperii Romani. Cluj-Napoca: Mega Publishing House.
Alicu, Dorin (1998). Les villae rusticae dans le bassin du Someş Rece (la villa rustica de Chinteni I). In Baumann, 1998, pp. 127-160.
Alvar Ezquerra, Jaime (1985). Materiaux pour l’étude de la formule sive deus, sive dea. Numen, 32.2, pp. 236-273.
Ardevan, Radu (1998). Viața municipală în Dacia romană. Timișoara: Mirton. Ardevan, Radu (2023). Langfristige Nachwirkungen. Die Aelii in den Donauprovinzen. In Mihailescu-Bîrliba & Piso, 2023, pp. 69-175.
Baumann, Victor H. (eds.) (1998). La politique èdilitaire dans les provinces de l’Empire romain IIème – IVème siècles après J.-C. (Politică edilitară în provinciile Imperiului Roman între secolele II-IV p. Chr). La vie rurale dans les provinces romaines: vici et villae. Actes du IIIe Colloque Roumano-Suisse (Tulcea, 5 – 8 octobre 1995). Tulcea: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion” Tulcea.
Bărbulescu, Mihai (1977). Cultul lui Hercules în Dacia romană (I). Acta Musei Napocensis, 14, pp. 173-189.
Bărbulescu, Mihai (1985). Cultele greco-romane în provincia Dacia. Tesi di dottorato, Cluj-Napoca.
Bărbulescu, Mihai (2003). Interferențe spirituale în Dacia romană. Cluj-Napoca: Tribuna.
Bărbulescu, Mihai (2024). Civilizația romană în Dacia. Cluj-Napoca: Școala Ardeleană.
Blaga, George D. (2016), Arhitectură şi habitat privat în Dacia romană. Tesi di dottorato, Cluj-Napoca.
Bodor, András (1957). Napoca a feliratok tükrében. In Bodor et al., 1957, pp. 78-110.
Bodor, András (1989). Die griechisch-römischen Kulte in der Provinz Dacia und das Nachwirken der einheimischen Traditionen. Aufstieg und Niedergang der römischen Welt, II, 18.2, pp. 1077-1164.
Bodor, András, Cselényi, Béla, Jancsó, Elemér, Jakó, Zsigmond & Szabó, Törpényi A. (eds.) (1957). Emlékkönyv Kelemen Lajos születésének nyolcvanadik évfordulójára. Kolozsvár & Bukarest: Tudományos Könyvkiadó.
Buday, Árpád (1911). Pótlások a CIL III. kötetéhez. Dolgozatok/Travaux, 2, pp. 260-270.
Cupcea, George (2014). Professional Ranks in the Roman Army of Dacia. Oxford: Archaeopress.
Daicoviciu, Constantin (1964). Un nou Sacerdos Arae Augusti în Dacia. Acta Musei Napocensis, 4, pp. 469-470.
Daicoviciu, Constantin (1969). Dacica. Cluj: Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. Muzeul de Istorie Cluj – Bibliotheca Musei Napocensis.
Daicoviciu, Hadrian (1977). Napoca. Geschichte einer römischrn Stadt in Dakien. Aufstieg und Niedergang der römischen Welt, II, 1977, pp. 921-949.
Diaconescu, Alexandru (2004). The Towns of Roman Dacia. An Overview of Recent Archaeological Research. In Hanson & Haynes, 2004, pp. 87-143.
Derks, Ton & Roymans, Nico (eds.) (2009). Ethnic Constructs in Antiquity. The Role of Power and Tradition. Amsterdam: Amsterdam University Press.
Derks, Ton & Teitler, Hans (2018). Batavi in the Roman Army of the Principate. An Inventory of the Sources. Bonner Jahrbücher, 218, pp. 53-80.
Dészpa, Mihály L. (2012). Peripherie-Denken. Transformation und Adaptation des Gottes Silvanus in den Donauprovinzen (1.-4. Jarhundert n.Chr 35). Stuttgart: Franz Steiner.
Dorcey, Peter F. (1992). The Cult of Silvanus. A Study in Roman Folk Religion. Leiden: Brill.
Dury-Moyaers, Geneviève & Renard, Marcel (1981). Aperçu critique de travaux relatifs au culte de Junon. Aufstieg und Niedergang der römischen Welt, II, 17.1, pp. 142-202.
Finály, Gábor (1912). Archăologische Funde im Jahre 1911. Archäologischer Anzeiger, pp. 531-543.
Genèvrier, Marie L. (1984). Le culte d’Hercule Magusanus en Germanie Inférieure. In Lévêque & Mactoux, 1984, pp. 371-378.
Hanson, William S. & Haynes, Ian P. (eds.) (2004). Roman Dacia. The Making of a Provincial Society. Portsmouth, Rhode Island: Journal of Roman Archaeology.
Haynes, Ian (2013). Blood of the Provinces. The Roman Auxilia and the Making of Provincial Society from Augustus to the Severans. Oxford: Oxford University Press.
Husar, Adrian (1999). Celţi şi germani în Dacia romană. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
Lévêque, Paul & Mactoux, Marie M. (eds.) (1984). Les grandes figures religieuses :fonctionnement pratique et symbolique dans l’Antiquité. Actes du Colloque international (Besançon, 25-26 avril 1984). Besançon: Université de Franche-Comté.
Macrea, Mihail (1944-1948). Cultele germanice în Dacia. Anuarul Institutului de Studii Clasice, 5, pp. 219-263.
Macrea, Mihail (1978). De la Burebista la Dacia postromană. Cluj-Napoca: Dacia.
Matijević, Krešimir & Wiegels, Rainer (eds.) (2022). Kultureller Transfer und religiöse Landschaften. Zur Begegnung zwischen Imperium und Barbaricum in der römischen Kaiserzeit. Berlin & Boston: De Gruyter.
Mihailescu-Bîrliba, Lucrețiu & Piso, Ioan (eds.) (2023). Romans and Natives in the Danubian Provinces (1st-6th C. AD). Wiesbaden: Harrassowitz.
Mitrofan, Ioan (1973). Villae rusticae în Dacia Superioară. Acta Musei Napocensis, 10, pp. 127-150.
Moga, Vasile (1995). Inscripții inedite din Apulum. Apulum, 32, pp. 197-204. Nemeti, Irina (1999). Collective Feminine Goddesses in Roman Dacia. Acta Musei Napocensis, 39.1, pp. 135-154.
Nemeti, Sorin (2005). Sincretismul religios în Dacia romană. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
Nemeti, Sorin (2012). Dialoguri păgâne. Formule votive și limbaj figurat în Dacia romană. Iași: Editura Universității “Al. I. Cuza” Iași.
Nemeti, Irina, Săsăran, Luminița & Săsăran, Emanoil (2015). Monumenti scultorei nelle collezioni del Museo Nazionale di Storia della Transilvania. Studio sulle officine e le cave di pietra di Dacia Porolissensis e Superior. In Alexandrescu, 2014, pp. 295-304.
Oltean, Ioana A. (2004). Rural Settlement in Roman Dacia. Some Considerations. In Hanson & Haynes, 2004, pp. 143-163.
Oltean, Ioana A. (2007). Dacia. Landscape, Colonisation and Romanization. London & New York: Routledge.
Oltean, Ioana A. & Hanson, William S. (2007). Villa Settlements in Roman Transylvania. Journal of Roman Archaeology, 20, pp. 113-137.
Popescu, Mihai (2004). La religion dans l’armée romaine de la Dacie. Bucureşti: Editura Academiei Române.
Petermandl, Werner & Spickermann, Wolfgang (2022). Hercules Magusanus. In Matijević & Wiegels, 2022, pp. 81-96.
Petolescu, Constantin C. (2010). Dacia. Un mileniu de istorie. București: Editura Academiei Române.
Piso, Ioan (1980). Epigraphica XI, Potaissa, 2, pp. 125-127.
Piso, Ioan (1993). Fasti provinciae Daciae. Die senatorischen Amsträger, I. Bonn: Habelt.
Roymans, Nico (2009). Hercules and the Construction of a Batavian Identity in the Context of the Roman Empire. In Derks & Roymans, 2009, pp. 219-238.
Rubel, Alexander & Varga, Rada (2021). Hercules Magusanus im Lager der ala I Batavorum milliaria in Războieni-Cetate (Kreis Alba, Rumänien). Germania, 99, pp. 107-132.
Rusu, Adriana (1973). Considerații privind cultul lui Silvanus în Dacia romană. Sargetia, 10, 1973, pp. 395-408.
Russu, Ioan I. (1936-1940). Descoperiri arheologice la Potaissa. Anuarul Institutului de Studii Clasice, 3, pp. 325-330.
Rüpke, Jörg (2018). Pantheon. A New History of Roman Religion. Princeton & Oxford: Princeton University Press.
Scheid, John (2023). Les romains et leurs religions. La piété au quotidien. Paris: Les Éditions du Cerfs. Smith, John T. (1997) Roman Villas. A Study in Social Structure. London: Routledge.
Szabó, Ádám (1999). Zur fragmentarischen Votivinschrift des P. Aelius Maximus Sacerdos Arae Augusti Nostri aus Dazien. Acta Antiqua Academiae Scientiarum Hungaricae, 39, pp. 355-361.
Székely, Zoltán (1946). Jegyzetek Dácia történetéhez – Notice sur l’histoire de la Dacie. Sf. Gheorghe: A Székely Nemzeti Múzeum Kiadványai.
Szekély, Zoltán (1969). Vila rustica de la Ciumăfaia. Studii şi comunicări, Muzeul Brukenthal, 14, pp. 155-183.
Thóth, István (1967). Zur Frage des Ursprungs und des sozialen Hintergrundes des Silvankultes in Dazien. Acta Classica Universitatis Scientiarum Debreceniensis, 3, pp. 77-84.
Wagner, Norbert (1977). (Hercules) Magusanus. Bonner Jahrbücher, 177, pp. 416-422.
Wollmann, Volker (1973). Cercetări privind carierele de piatră din Dacia romană. Sargetia, 10, pp. 105-130.
Wollmann, Volker (1975). Germanische Volks- und Kulturelemente im römischen Dakien. Germania, 53, pp. 166-174.
Descargas
Publicado
Número
Sección
Licencia
Derechos de autor 2025 Irina Nemeti
Esta obra está bajo una licencia internacional Creative Commons Atribución-NoComercial-SinDerivadas 4.0.
Los autores conservan los derechos de autor de sus textos y todos los derechos de publicación sin restricciones.
Los documentos incluyen desde 2021 la licencia Creative Commons 4.0: Atribución–No Comercial–Sin Obra Derivada (CC BY-NC-ND 4.0). Los documentos anteriores incluyen la licencia Creative Commons 3.0: Atribución-No Comercial-Sin Obra Derivada (CC BY-NC-ND 3.0)